NOUTATI LEGISLATIVE CARE SE APLICA DE LA 01 IULIE 2013
- Solicitați un link
- Alte aplicații
1) Pragul valoric pentru imobilizarile corporale, majorat la 2500 de lei
Valoarea minima de intrare a mijloacelor fixe va fi majorata incepand de la 1 iulie, la 2500 de lei, dupa sase ani in care stagnat la valoarea de 1800 de lei. Specialistii contactati de noi sunt de parere ca masura poate fi considerata o facilitate fiscala pentru ca permite deducerea fiscala imediata a cheltuielilor cu mijloacele fixe, daca valoarea lor se situeaza sub suma de 2500 lei.
Noua valoare, aplicabila de la 1 iulie, este cuprinsa in HG nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicata in Monitorul Oficial nr. 313 din 30 mai 2013.
HG nr. 276/2013 prevede ca valoarea ramasa neamortizata a mijloacelor fixe cu valoare de intrare cuprinsa intre 1800 si 2500 de lei, pe care contribuabilii le au deja in patrimoniu, se va recupera pe durata normala de functionare ramasa.
2) Se modifica modul in care sunt calculate penalitatile de intarziere
Penalitatile vor fi calculate diferit incepand din 1 iulie, cand ordonanta de urgenta care a modificat Codul de procedura fiscala la inceputul lunii iunie intra in vigoare. Potrivit actului normativ, pentru datoriile neachitate la timp, penalitatile nu vor mai fi fixe, ci se vor calcula procentual pentru fiecare zi de intarziere, fiind datorate chiar din ziua urmatoare scadentei.
Noile reguli privind penalitatile de intarziere sunt cuprinse in OUG nr. 50/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 320 din 3 iunie 2013, si se vor aplica de la 1 iulie.
Potrivit actului normativ, contribuabilii vor achita, incepand din iulie, o penalitate de 0,02% pe fiecare zi de intarziere, ceea ce ar insemna o penalitate de 7,3% anual.
Noile prevederi din Codul de procedura fiscala penalitatile de intarziere vor avea caracter sanctionatoriu si se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Noile reguli privind penalitatile de intarziere sunt cuprinse in OUG nr. 50/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 320 din 3 iunie 2013, si se vor aplica de la 1 iulie.
Potrivit actului normativ, contribuabilii vor achita, incepand din iulie, o penalitate de 0,02% pe fiecare zi de intarziere, ceea ce ar insemna o penalitate de 7,3% anual.
Noile prevederi din Codul de procedura fiscala penalitatile de intarziere vor avea caracter sanctionatoriu si se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.
In momentul de fata, nivelul penalitatii de intarziere este in functie de perioada de intarziere astfel:
Noile reguli intra in vigoare la 1 iulie 2013, fiind aplicabile obligatiilor de plata scadente dupa data de 1 iulie 2013.
”Pentru obligatiile de plata cu scadenta pana la data de 1 iulie 2013 care se sting dupa aceasta data, se aplica nivelul de penalitate de intarziere potrivit legislatiei in vigoare pana la data de 1 iulie 2013”, se mai arata in OUG nr. 50/2013.
Nici dobanzile nu scapa de modificari
OUG nr. 50/2013 modifica si regimul juridic la dobanzilor, astfel incat sa fie mai clara diferentierea intre dobanzi si penalitatile de intarziere.
"Penalitatile sunt menite sa descurajeze neconformarea, in timp ce dobanda este destinata sa protejeze valoarea reala a platilor reprezentand impozite, taxe si alte sume datorate bugetului general consolidat", explica Guvernul recent.
Concret, potrivit noilor reglementari, dobanzile ar urma sa aiba caracter recuperatoriu, spre deosebire de penalitati care vor avea un caracter sanctionatoriu.
"Modificarea privind stabilirea naturii dobanzilor, respectiv faptul ca acestea au caracter recuperatoriu, reprezentand pierderea suferita de creditor (statul) ca urmare a neachitarii la scadenta de catre debitor a obligatiilor fiscale, se impune pentru a elimina eventualele confuzii cu privire la natura juridica a dobanzilor, pe de o parte, si a penalitatilor de intarziere pe de alta parte, in contextul modificarii modului de asezare a penalitatilor, respectiv similar dobanzilor", mai preciza Guvernul.
Va reamintim ca nivelul dobazii este de 0,04% (14,6% pe an) si se calculeaza pe fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Cronologie. Cum s-au calculat de-a lungul timpului dobanzile si penalitatile pentru intarzierile la plata
Nivelul dobanzilor si penalitatilor de intarziere s-a calculat diferit de-a lungul timpului. Spre exemplu, pentru neplata la timp a obligatiilor fiscale au inceput sa fie solicitate dobanzi incepand din 1997, cand contribuabilii erau obligati sa plateasca 0.25% din suma restanta pentru fiecare zi de intarziere. Din 7 mai 1999, procentul a crescut la 0.30%, insa a scazut la jumatate incepand din august 2000. In 2001, dobanzile s-au micsorat inca o data pana la valoarea de 0.1% pe zi de intarziere, 2001 fiind si anul in care s-au introdus pentru prima oara si penalitatile de intarziere.
Astfel, de aproximativ 12 ani de zile contribuabilii trebuie sa plateasca atat dobanzi, cat si penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale neachitate la timp.
Initial, penalitatile de intarziere erau de 0,5% pe luna si/sau fractiune de luna, iar modul in care erau calculate a tot variat de-a lungul timpului.
Directia Generala a Finantelor Publice Brasov a realizat un istoric al dobanzilor si penalitatilor de intarziere, pe care l-a publicat pe pagina sa de internet. Iata cum s-a modificat metoda de calcul:
Dobanzi
Penalitati de intarziere
Potrivit actului normativ, contribuabilii vor achita, incepand din iulie, o penalitate de 0,02% pe fiecare zi de intarziere, ceea ce ar insemna o penalitate de 7,3% anual.
Noile prevederi din Codul de procedura fiscala penalitatile de intarziere vor avea caracter sanctionatoriu si se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.
In momentul de fata, nivelul penalitatii de intarziere este in functie de perioada de intarziere astfel:
- daca stingerea se realizeaza in primele 30 de zile de la scadenta, nu se datoreaza si nu se calculeaza penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale principale stinse;
- daca stingerea se realizeaza in intervalul dintre a 31-a zi si a 90-a zi de la scadenta, nivelul penalitatii de intarziere este de 5% din obligatiile fiscale principale stinse;
- daca stingerea se realizeaza dupa a 91-a zi de la scadenta, nivelul penalitatii de intarziere este de 15% din obligatiile fiscale principale ramase nestinse.
Noile reguli intra in vigoare la 1 iulie 2013, fiind aplicabile obligatiilor de plata scadente dupa data de 1 iulie 2013.
”Pentru obligatiile de plata cu scadenta pana la data de 1 iulie 2013 care se sting dupa aceasta data, se aplica nivelul de penalitate de intarziere potrivit legislatiei in vigoare pana la data de 1 iulie 2013”, se mai arata in OUG nr. 50/2013.
Nici dobanzile nu scapa de modificari
OUG nr. 50/2013 modifica si regimul juridic la dobanzilor, astfel incat sa fie mai clara diferentierea intre dobanzi si penalitatile de intarziere.
"Penalitatile sunt menite sa descurajeze neconformarea, in timp ce dobanda este destinata sa protejeze valoarea reala a platilor reprezentand impozite, taxe si alte sume datorate bugetului general consolidat", explica Guvernul recent.
Concret, potrivit noilor reglementari, dobanzile ar urma sa aiba caracter recuperatoriu, spre deosebire de penalitati care vor avea un caracter sanctionatoriu.
"Modificarea privind stabilirea naturii dobanzilor, respectiv faptul ca acestea au caracter recuperatoriu, reprezentand pierderea suferita de creditor (statul) ca urmare a neachitarii la scadenta de catre debitor a obligatiilor fiscale, se impune pentru a elimina eventualele confuzii cu privire la natura juridica a dobanzilor, pe de o parte, si a penalitatilor de intarziere pe de alta parte, in contextul modificarii modului de asezare a penalitatilor, respectiv similar dobanzilor", mai preciza Guvernul.
Va reamintim ca nivelul dobazii este de 0,04% (14,6% pe an) si se calculeaza pe fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Cronologie. Cum s-au calculat de-a lungul timpului dobanzile si penalitatile pentru intarzierile la plata
Nivelul dobanzilor si penalitatilor de intarziere s-a calculat diferit de-a lungul timpului. Spre exemplu, pentru neplata la timp a obligatiilor fiscale au inceput sa fie solicitate dobanzi incepand din 1997, cand contribuabilii erau obligati sa plateasca 0.25% din suma restanta pentru fiecare zi de intarziere. Din 7 mai 1999, procentul a crescut la 0.30%, insa a scazut la jumatate incepand din august 2000. In 2001, dobanzile s-au micsorat inca o data pana la valoarea de 0.1% pe zi de intarziere, 2001 fiind si anul in care s-au introdus pentru prima oara si penalitatile de intarziere.
Astfel, de aproximativ 12 ani de zile contribuabilii trebuie sa plateasca atat dobanzi, cat si penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale neachitate la timp.
Initial, penalitatile de intarziere erau de 0,5% pe luna si/sau fractiune de luna, iar modul in care erau calculate a tot variat de-a lungul timpului.
Directia Generala a Finantelor Publice Brasov a realizat un istoric al dobanzilor si penalitatilor de intarziere, pe care l-a publicat pe pagina sa de internet. Iata cum s-a modificat metoda de calcul:
Dobanzi
Penalitati de intarziere
3) Salariul minim pe economie devine 800 de lei
Salariul minim brut va creste pentru a doua oara in acest an si va deveni, incepand de la 1 iulie, 800 de lei
Majorarea salariului minim pe economie la 800 de lei este prevazuta in HG nr. 23/2013, actul normativ publicat la final de ianuarie, care prevedea cresterea salariala in doua etape:
- De la 700 la 750 de lei incepand cu 1 februarie
- De la 750 la 800 de lei incepand 1 iulie.
Majorarea salariului minim pe economie la 800 de lei este prevazuta in HG nr. 23/2013, actul normativ publicat la final de ianuarie, care prevedea cresterea salariala in doua etape:
Potrivit prevederilor legale, angajatorii care stabilesc salarii mai mici decat cel minim risca amenzi cuprinse intre 1.000 si 2.000 lei.
Pe langa plata salariului majorat, angajatorii au si obligatia de a raporta in Registrul de Evidenta a Salariatior aceasta crestere salariala.
Act aditional, decizie colectiva sau niciun document?
Din cauza legislatiei neclare, inscrierea in Revisal a majorarii salariului minim nu scapa de controverse referitor la documentele care ar trebui sa justifice raportarea.
Spre exemplu, Angelica Ene, Payroll Accountant la Accace, a explicat acum cateva luni pentru AvocatNet.ro ca angajatorii trebuie sa intocmeasca acte aditionale pentru fiecare salariat, aceasta fiind solutia cea mai putin riscanta in cazul unui control din partea inspectoratelor teritoriale de munca.
Specialistul in salarizare considera ca legislatia, asa cum este intocmita in momentul de fata, permite interpretari, astfel incat la nivelul inspectoratelor de munca nu exista o aplicare unitare a prevederilor.
"Desigur, este optiunea angajatorului, in functie si de opinia reprezentantilor Inspectoratului Teritorial de care apartine. Trebuie sa luam in considerare faptul ca in functie de regiune pot exista interpretari diferite, iar in final, angajatorul se supune regulilor Inspectoratului Teritorial de care apartine, fiind institutia in masura sa aplice eventuale sanctiuni", a punctat Angelica Ene.
Aceasta a aratat ca nu este interzisa intocmirea unei decizii in locul unui act aditional la contractul de munca, insa oricare ar fi optiunea, angajatorul trebuie sa fie constient de interpretarile ce pot aparea, in conditiile in care Codul Muncii face totusi precizarea ca orice modificare a elementelor contractuale se face prin act aditional in termen de 20 de zile lucratoare de la data producerii efectelor.
Pe de alta parte, Ana Stafanescu, doctor in dreptul muncii si lector universitar la Facultatea de Stiinte Juridice Sociale si Politice din cadrul Universitatii Dunarea de Jos Galati, este de parere ca, din punct de vedere legal, angajatorul nu este obligat sa incheie acte aditionale sau sa emita decizii atunci cand se majoreaza salariul minim brut, chiar daca aceasta practica este larg raspandita.
Stefanescu a argumentat pentru AvocatNet.ro ca, in Codul muncii, art. 17 alin. 3 lit. k si alin. 5, se precizeaza ca “orice modificare” a salariului de baza “impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege”.
"Cum salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste prin hotarare de guvern, nu este nevoie de acte aditionale in cazul majorarii lui", subliniaza lectorul universitar.
Ce spune Inspectia Muncii?
Contact de AvocatNet.ro, inspectorul de serviciu al Inspectiei Muncii, care nu a vrut sa isi spuna numele, a declarat in10 iunie, ca nicio modificare in Revisal nu poate fi operata de la sine, ci trebuie sa fie facuta in baza unui document justificativ.
Reprezentantul Inspectiei Muncii a aratat ca, daca firma are un numar mic de salariati, majorarea salariului ar trebui facuta prin act aditional pentru fiecare salariat incadrat cu salariul minim pe economie.
In schimb, daca exista mai multi angajati, documentul justificativ pentru operarea in Revisal poate fi si o decizie colectiva care sa ii includa pe toti angajatii al caror salariu trebuie majorat la 800 de lei.
Opinia institutiei centrale a fost impartasita si de inspectoratele teritoriale de munca. Reprezentantii ITM-uri din mai multe judete, printre care se numara Alba, Brasovul sau Constanta, sunati prin sondaj de AvocatNet.ro, au oferit reglementarilor legale exact aceeasi interpretare ca Inspectia Muncii.
Mai mult chiar, argumentatia oferita de Ana Stefanescu a fost respinsa atat de inspectoratele teritoriale contactate de noi, cat si de Inspectia Muncii.
Spre exemplu, Puiu Horatiu, seful Serviciului Control Relatii de Munca din cadrul ITM Alba, a explicat ca modificarea in Revisal nu se poate face fara un act justificativ si pentru ca angajatorul are obligatia de a informa salariatul despre modificarile intervenite la nivelul salariului.
"Si cum sa faci altfel aceasta informare, daca nu pe baza unui act aditional sau a unei decizii colective?", a intrebat retoric inspectorul.
Puiu Horatiu este si singurul functionar care ne- a precizat ca decizia colectiva trebuie intocmita numai atunci cand exista un contract colectiv de munca, incheiat la nivel de societate.
Atentie! Atat specialistul din mediul privat, Angelica Ene, cat si reprezentantii ITM cu care am discutat au atras atentia ca angajatorul este obligat sa anexeze la dosarul personal al salariatului un exemplar al actului aditional sau copie a deciziei colective de majorare a salariului.
In cat timp transmitem in Revisal? Alte neclaritati ”intra in scena”
Nici perioada de timp pe care angajatorii o au la dispozitie pentru transmiterea modificarilor de salariu in registrul de evidenta a salariatilor nu este suficient de clara.
In timp ce toti inspectorii cu care am discutat au precizat ca modificarile de salariul trebuie raportate in 19 zile lucratoare, reglementarile legale par sa ii contrazica partial.
Va reamintim ca HG nr. 500/2011, actul normativ care reglementeaza Registrul de Evidenta a Salariatior, prevede ca orice modificare a salariului se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare. Insa, acelasi text al HG 500/2011 prevede si o exceptie de la acest termen limita pentru inscrierea modificarii salariului in Revisal, in anumite situatii.
„Exceptie fac situatiile in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cand inregistrarea in registru se face in ziua in care angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora”, stabileste exceptia mentionata.
Astfel, termenul pare sa difere in functie de documentul intocmit de angajator care sta la baza raportarii salariului majorat in Revisal.
Mai exact, daca angajatorii aleg varianta actelor aditionale, atunci se aplica regula generala si nu exceptia, deci modificarea salariului minim in Revisal trebuie inregistrata in Revisal in maximum 19 zile lucratoare, adica pana in 25 iulie 2013, avand in vedere prevederea de la art.17 alin.5 din Codul muncii: "Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca (salariul este unul dintre elementele vizate – n.red) impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii".
In schimb, atunci cand se intocmesc decizii colective, termenul pare sa fie unul mai strans, din moment ce exceptia de la regula, mentionata anterior, nu prevede prea clar care este data la care se prezuma ca angajatorul a luat cunostinta de continutul actului normativ.
"In mod normal, se va considera data intocmirii si semnarii Deciziei, prin urmare transmiterea in ReviSal se va face in aceeasi zi, nu mai tarziu", este de parere Angelica Ene.
- De la 700 la 750 de lei incepand cu 1 februarie
- De la 750 la 800 de lei incepand 1 iulie.
Potrivit prevederilor legale, angajatorii care stabilesc salarii mai mici decat cel minim risca amenzi cuprinse intre 1.000 si 2.000 lei.
Pe langa plata salariului majorat, angajatorii au si obligatia de a raporta in Registrul de Evidenta a Salariatior aceasta crestere salariala.
Act aditional, decizie colectiva sau niciun document?
Din cauza legislatiei neclare, inscrierea in Revisal a majorarii salariului minim nu scapa de controverse referitor la documentele care ar trebui sa justifice raportarea.
Spre exemplu, Angelica Ene, Payroll Accountant la Accace, a explicat acum cateva luni pentru AvocatNet.ro ca angajatorii trebuie sa intocmeasca acte aditionale pentru fiecare salariat, aceasta fiind solutia cea mai putin riscanta in cazul unui control din partea inspectoratelor teritoriale de munca.
Specialistul in salarizare considera ca legislatia, asa cum este intocmita in momentul de fata, permite interpretari, astfel incat la nivelul inspectoratelor de munca nu exista o aplicare unitare a prevederilor.
"Desigur, este optiunea angajatorului, in functie si de opinia reprezentantilor Inspectoratului Teritorial de care apartine. Trebuie sa luam in considerare faptul ca in functie de regiune pot exista interpretari diferite, iar in final, angajatorul se supune regulilor Inspectoratului Teritorial de care apartine, fiind institutia in masura sa aplice eventuale sanctiuni", a punctat Angelica Ene.
Aceasta a aratat ca nu este interzisa intocmirea unei decizii in locul unui act aditional la contractul de munca, insa oricare ar fi optiunea, angajatorul trebuie sa fie constient de interpretarile ce pot aparea, in conditiile in care Codul Muncii face totusi precizarea ca orice modificare a elementelor contractuale se face prin act aditional in termen de 20 de zile lucratoare de la data producerii efectelor.
Pe de alta parte, Ana Stafanescu, doctor in dreptul muncii si lector universitar la Facultatea de Stiinte Juridice Sociale si Politice din cadrul Universitatii Dunarea de Jos Galati, este de parere ca, din punct de vedere legal, angajatorul nu este obligat sa incheie acte aditionale sau sa emita decizii atunci cand se majoreaza salariul minim brut, chiar daca aceasta practica este larg raspandita.
Stefanescu a argumentat pentru AvocatNet.ro ca, in Codul muncii, art. 17 alin. 3 lit. k si alin. 5, se precizeaza ca “orice modificare” a salariului de baza “impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege”.
"Cum salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste prin hotarare de guvern, nu este nevoie de acte aditionale in cazul majorarii lui", subliniaza lectorul universitar.
Ce spune Inspectia Muncii?
Contact de AvocatNet.ro, inspectorul de serviciu al Inspectiei Muncii, care nu a vrut sa isi spuna numele, a declarat in10 iunie, ca nicio modificare in Revisal nu poate fi operata de la sine, ci trebuie sa fie facuta in baza unui document justificativ.
Reprezentantul Inspectiei Muncii a aratat ca, daca firma are un numar mic de salariati, majorarea salariului ar trebui facuta prin act aditional pentru fiecare salariat incadrat cu salariul minim pe economie.
In schimb, daca exista mai multi angajati, documentul justificativ pentru operarea in Revisal poate fi si o decizie colectiva care sa ii includa pe toti angajatii al caror salariu trebuie majorat la 800 de lei.
Opinia institutiei centrale a fost impartasita si de inspectoratele teritoriale de munca. Reprezentantii ITM-uri din mai multe judete, printre care se numara Alba, Brasovul sau Constanta, sunati prin sondaj de AvocatNet.ro, au oferit reglementarilor legale exact aceeasi interpretare ca Inspectia Muncii.
Mai mult chiar, argumentatia oferita de Ana Stefanescu a fost respinsa atat de inspectoratele teritoriale contactate de noi, cat si de Inspectia Muncii.
Spre exemplu, Puiu Horatiu, seful Serviciului Control Relatii de Munca din cadrul ITM Alba, a explicat ca modificarea in Revisal nu se poate face fara un act justificativ si pentru ca angajatorul are obligatia de a informa salariatul despre modificarile intervenite la nivelul salariului.
"Si cum sa faci altfel aceasta informare, daca nu pe baza unui act aditional sau a unei decizii colective?", a intrebat retoric inspectorul.
Puiu Horatiu este si singurul functionar care ne- a precizat ca decizia colectiva trebuie intocmita numai atunci cand exista un contract colectiv de munca, incheiat la nivel de societate.
Atentie! Atat specialistul din mediul privat, Angelica Ene, cat si reprezentantii ITM cu care am discutat au atras atentia ca angajatorul este obligat sa anexeze la dosarul personal al salariatului un exemplar al actului aditional sau copie a deciziei colective de majorare a salariului.
In cat timp transmitem in Revisal? Alte neclaritati ”intra in scena”
Nici perioada de timp pe care angajatorii o au la dispozitie pentru transmiterea modificarilor de salariu in registrul de evidenta a salariatilor nu este suficient de clara.
In timp ce toti inspectorii cu care am discutat au precizat ca modificarile de salariul trebuie raportate in 19 zile lucratoare, reglementarile legale par sa ii contrazica partial.
Va reamintim ca HG nr. 500/2011, actul normativ care reglementeaza Registrul de Evidenta a Salariatior, prevede ca orice modificare a salariului se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare. Insa, acelasi text al HG 500/2011 prevede si o exceptie de la acest termen limita pentru inscrierea modificarii salariului in Revisal, in anumite situatii.
„Exceptie fac situatiile in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cand inregistrarea in registru se face in ziua in care angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora”, stabileste exceptia mentionata.
Astfel, termenul pare sa difere in functie de documentul intocmit de angajator care sta la baza raportarii salariului majorat in Revisal.
Mai exact, daca angajatorii aleg varianta actelor aditionale, atunci se aplica regula generala si nu exceptia, deci modificarea salariului minim in Revisal trebuie inregistrata in Revisal in maximum 19 zile lucratoare, adica pana in 25 iulie 2013, avand in vedere prevederea de la art.17 alin.5 din Codul muncii: "Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca (salariul este unul dintre elementele vizate – n.red) impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii".
In schimb, atunci cand se intocmesc decizii colective, termenul pare sa fie unul mai strans, din moment ce exceptia de la regula, mentionata anterior, nu prevede prea clar care este data la care se prezuma ca angajatorul a luat cunostinta de continutul actului normativ.
- Solicitați un link
- Alte aplicații
Comentarii
Trimiteți un comentariu